samedi 24 janvier 2009

Deja vu

Cum se transformă amintirile noastre ? În ce fel se distilează informaţia şi ajunge,impură sau esenţializată la ego-ul nostru conştient ? Ce este un deja-vu ?
Să începem cu cercetătorii.
S-a descoperit ca, de exemplu, fenomenul se intampla unui procent de 60 la suta din populatie, dar este si mai frecvent la adolescenti, cu varste cuprinse intre 15 si 25; ca cei care au sanse mai mari sa li se intample sa aiba un deja vu, au salarii mai mari (oricare ar fi importanta acestui amanunt pentru acest fenomen), calatoresc mai mult, au studii superioare, au o imaginatie activa si capacitatea de a-si aminti cu exactitate visele, sunt mai obositi si stresati (sau invers, sunt mai relaxati si mai odihniti).
Teoria telefonului celular (sau a atentiei distributive) presupune ca, de fiecare data cand atentia noastra ne este distrasa de ceva, reusim totusi sa fim constienti de ceea ce se intampla in plan secundar sau tertiar in jurul nostru, cu toate ca nu inregistram constient acele lucruri care se intampla. Cand ne intoarcem la ceea ce faceam inainte ca atentia sa ne fie distrasa, orice lucru care apartine mediului inconjurator ni se pare mult mai familiar, desi nu ar trebui. Hermon Sno, un psihiatru olandez, a venit cu alta teorie, asa numita teorie a hologramei, care spune ca amintirile sunt ca niste holograme, insemnand ca oricine poate sa recreeze o imagine intreaga dintr-un fragment. Dupa parerea lui, episoadele de deja vu apar cand un detaliu mic din mediul in care ne aflam este similar sau identic unei �ramasite" de amintiri din trecutul nostru, ceea ce impulsioneaza creierul sa creeze o intreaga imagine bazandu-se doar pe acel fragment .
Altii au adoptat teorii identice cu cele referitoare la originile viselor. Cu alte cuvinte, episoadele de deja vu pot fi generate de amintiri din vietile noastre personale, dar si din filme, poze pe care le-am vazut si ne-au impresionat, sau carti pe care le-am citit.

Să fie aşadar ceva indus ? Să fie tentaţia evadării într-un trecut-viitor imposibil ? Să fie viaţa din timpul paralel ? Şi dacă da, cum am putea evada mai des în acest timp ?

Cum ar fi să trăieşti aceeaşi zi de mai multe ori ? Ziua de azi, de exemplu. Ce ai schimba la ea ? Şi ce ai păstra ?

Aucun commentaire: