lundi 10 août 2009

Oboseala subzistenţei

Într-un genunchi, tremur pe încă un prag. Dincolo de el e încă un munte. Am obosit atât de mult, încât puterile îmi slăbesc şi nu ştiu cum îl voi putea trece. În jur, teama palpabilă îmi strânge gâtul, o delicată eşarfă care serveşte la strangulare.

3 commentaires:

Marius a dit…

Hei, capul sus ! :)

B85CSP a dit…

Esarfa nu strange de gat. E obiect care infrumuseteaza, "elegantizeaza" o femeie.
Murphy, poate ajuta: "Zambeste. Maine poate fi mai rau!"
Sau hai sa vorbim in "particuler". Am tot ce vrei la profil. Curaj! Suntem prietene, sunt aici :)

Danangib a dit…

Intotdeauna exista o solutie, intotdeauna este mai usor decat ne temem noi, intotdeauna gasim putere in noi si intotdeauna exista un maine mai bun...curaj !!