Aşa aş vrea să arate Crăciunul meu. O căsuţă, un şemineu, fotolii, neapărat cu o pisică încolăcită în somnul ei tors din lâna timpului, pe jos, în faţa vetrei, un câine adormit, în faţa fotoliilor o măsuţă cu vin fiert în felegean de argint şi prăjiturele cu scorţişoară şi nuci în farfurioare de porţelan cu delicate arabescuri transparente, afară o zăpadă pufoasă, vântul făcând ţurţurii să cânte colinde, tu în celălalt fotoliu citind, de undeva din colţurile camerei acordurile unui jazz picurat în ceştile de porţelan ale secundelor, aromă de portocale, mere coapte cu cuişoare şi stafide, o blândă lene intimă dând târcoale ca mâţa din braţele tale, stelele din brad sclipind, focul spunând poveşti şi în dormitoare patru chipuri adormite, visând stele de iarnă, cozonaci şi cadouri în vâltoare şi pulberi de aur, roşu, verde...
3 commentaires:
Vreau si eu... Este atata pace, liniste si dragoste incat ar imblanzi si pe uciga-ltoaca... Este ceva complet. Nu mai incape nimic, este o scena de suflet implinit.
Nu e mult, e tot! Să fie! Şi la tine, şi la mine, la toată lumea!
Of... nu credeam ca o voi spune atat de curand. Va fi si la mine un Craciun ca in povesti. Un singur om si povestea se-ncheaga...
Enregistrer un commentaire