vendredi 17 septembre 2010

Revoltă

E vremea revoltei.
      Întâi, mi-au fugit prepoziţiile. S-au dus undeva, într-o zare mai optimistă. Aşa mi se întâmplă mereu după câte un bilanţ. Coşul cu evenimente nereciclabile s-a umplut, am tras câteva lacrimi şi apa la baie şi s-a golit. Mă fac că plouă când văd frecvenţa cu care se umple în ultimul timp. Nu vreau să mă gândesc că e îngrijorător. Nici că poate e un simptom. Încerc să mă mint şi-mi spun că poate s-a micşorat coşul.
      Cert e că după prepoziţii, au plecat unele semnele de punctuaţie. Au copiat "Revolta accentelor" şi m-au lăsat fără virgule şi fără puncte. Ba chiar şi cuplul model punct-şi-virgulă a luat-o razna şi s-a dus într-o vacanţă prelungită, fără adresă. Biletul pe care mi l-au lăsat e ilizibil, parcă e în Morse. Semnele de exclamaţie au dispărut ca nişte hoţi, pe muteşte. Nici nu ştiu când.  Am auzit totuşi tropăitul mărunt al diacriticelor, dar am ajuns prea târziu în faţa tastaturii. Fugiseră deja. M-au lăsat doar cu semnele de întrebare şi punctele de suspensie, cele mai leneşe şi fără soluţie...
      Acum tremur la gândul că nu ştiu cine va dezerta în continuare. Substantivele şi adjectivele ? Verbele şi adverbele ? De cifre nu-mi pare rău. Ca să fiu sinceră, le-am abandonat eu, de mult. Erau prea snoabe şi discutau într-un jargon pe care nu l-am înţeles niciodată. Dar pe cuplurile mele morfologice credeam că le cunosc, că suntem prieteni de familie. Sunt cupluri pe care le ştiu de ani de zile, bine sudate. Nu ne-am certat nici când s-a schimbat ortografia şi am asistat la mariaje forţate, grăsanul şi poligamul homosexual "Nici" cu micuţa "O", cu "Un" cel şic sau matroana "Uneia".
      Dar poţi să ştii ? Poate e un semn. În fond, în ultimul timp s-au schimbat atâtea lucruri, încât cuvântul acela cenuşiu cu glugă, "Deprimare", se strâmbă mereu la mine din oglindă şi mă ameninţă cu invazia.

3 commentaires:

La Rose Jaune a dit…

tu ia trompeta si suna adunarea la apel, ca tare bine stii sa le incolonezi... :)

Tasha a dit…

Rebele...deh!lasa-le in libertate,vin ele fara sa le chemi,mai ales ca tu ai un talent deosebit,nu intamplator si meseria ta...le prinzi "in hora "cat ai zice peste!
Mi-a fost dor sa te citesc,ma bucur de fiecare articol al tau...
O toamna calda si bogata in impliniri pe toate planurile sa-ti dea Cel de sus,te pup!

Liviu Vacariu a dit…

Au fugit, s-au dus, dar doar s-au ascuns. S-au ascuns de tine. Jocul de cuvinte a devenit un joc de de-a v-ati ascunselea. O sa le gasesti pentru ca iti place jocul acesta, jocul de-a cuvintele,jocul de a gasi cuvintele. Dupa care o sa ai nevoie sa fuga din nou ca sa pleci iar in cautarea lor. Pentru mine jocul de cuvinte este important, dar mai important este jocul de culori. Daca azi mi-ar fugi albastrul, miine as fi negresit in cautarea lui.