Câteodată, cuvintele tac. Umili, în faţa coşului de culori răsturnat al toamnei, printre încăperile unui castel din secolul al XVI-lea, pe Loara... Tăcuţi. În lumină. În penumbră. Prin Chenonceau. În sălile paşilor pierduţi. Cu timiditate, prin istorie. Cu îndrăzneală, prin toamnă...
Aucun commentaire:
Enregistrer un commentaire