...E timpul acela când te trage ceva de mânecă afară. Vine Prier şi-ţi bate-n fereastră. Te trage soarele de urechi. Îţi închide computerul şi-ţi dă brânci afară. Munceşti şi vezi viaţa de la fereastră. Îţi trece vremea. E timpul să respiri. Ieşi din cutie. Deschide ochii. Uite, mi-am pus flori pentru tine. Mi-am înmugurit copacii. Mi-am înspumat magnolia de la ieşirea din casă. Mi-am pus cele mai proaspete panseluţe şi lalele. Mi-am umplut cireşii japonezi de hohote de râs. Am aruncat prin iarbă păscuţe, năsturaşi şi toporaşi. Am scăpat coşul primăverii. I-am pus pe toţi să-şi pună florile. Am adus o felie proaspătă de soare. Am chemat chiar şi lebedele.
...Şi ştii ceva ? Parcul te aşteaptă de astă-iarnă. Ţi-a păstrat umbra pe banca ta preferată. Iar podul se uită ca un ciclop la tine. Ochiul lui aşteaptă lumina. Apa. Întinsul. Nespusele cuvinte. Nesfârşitul. Nefăcutul.
...Vino. Vino cu mine. Scrii mâine. Azi respiră. Trăieşte.
Azi e primăvară.
3 commentaires:
Incantatoare atmosfera...
Primavara are peste tot culori superbe. Si un frumos aparte !
Mi-am adapat sufletul la frumusetea imaginilor...
Enregistrer un commentaire