Promisiuni de mai

Am să mă răzbun pentru aceste zile furate. Pentru toate zilele furate, în care nu am stat să mă uit la visul leneş al unui fluture, la bucuria stridentă a unei begonii roşii, la vorbăria petuniilor, la freamătul clipocit din gene al lăcrămioarelor, la sprânceana elegant fardată a apusului, la hohotul spumos de râs al liliacului, la zorii bosumflaţi, în care n-am putut asculta parfumul celei mai frumoase luni, nehotărâtă între primăvară şi vară, mai, Florar, mai stai, mai întârzie, mai cântă, în care n-am putut fremăta cu lacul care se strâmbă de râs spre nori, cu soarele care ne pune medalii de aur la gât şi cu urmele tuturor paşilor care muşcă din vârstele noastre. Am să mă răzbun. Am să las baltă cuvintele seci, şi reci, şi melcii lor băloşi care pigulesc virgule pe dos, sinonime şchioape şi termeni anoşti. Am să mă răzbun. Şi am să stau de vorbă cu norii şi fractalii de fiecare zi. A bon entendeur, salut !