Sub brad...

Totuşi, sub bradul meu s-a strecurat ceva... Adierea unei mişcări, nostalgia unei vieţi posibile, iarna în aşteptare, între continuitate şi pasiune, iar dedesubt, în vârtejul sufletelor ce nu mai credeau în nimic definitiv, subţire, surprinzătoare, stranie şi neaşteptată, scânteierea întrebării închise într-un inel...
O fi bine, o fi rău ? Închid ochii şi gândurile se lipesc ca zăpada de clipa unei acceptări.