mardi 6 mai 2014

Gând

Cei care ţi-au fost alături în tinereţe rămân cu imaginea de atunci, branşată destul de slab la prezent. În faţa liceanului care ai fost, redevii nesigur, exuberant, nerăbdător şi cercetător, o clipă de întâlnire cu trecutul, atunci când acesta ia forma unui martor al existenţei tale. În imaginea prezentă, alterată de ani, cauţi tinereţea acelui martor, alături de tinereţea ta. Şi deodată, toate amintirile şi toate senzaţiile revin, ca vărsate dintr-un coş uriaş. Atunci visezi. Veşnic tânăr. La nemurire.

1 commentaire:

La Rose Jaune a dit…

singura intalnire cu colegii de liceu am reusit s-o organizam dupa 25 de ani. ramasesem cu imaginea acelor ani unii despre altii, asa ca nu cred ca ne-a placut foarte mult cum aratam, dar am fost foarte mandri toti de ce-am realizat in aceasta perioada, indiferent pe unde ne-a purtat viata :)