O seară în Montmartre, pe colină. Ploaie, macadam ud. Frunze şi incertitudini, între tuşe în roşu de iederă şi frunze galben amărui de castan. Se scutură octombrie în plopi şi castani. E incredibil de puţină lume. Probabil acum respiră şi localnicii puţin. Turiştii au plecat de vreo lună şi se vor întoarce de Crăciun. Sunt două luni în care străduţele colinei se cuminţesc. Doar rigolele torc ritmul toamnei. Magazinele sunt tot deschise, buticuri cu suveniruri şi restaurante, dar parcă au mai pierdut din agitaţie. În faţa noastră, o siluetă subţire, cu o coadă de cal şi un şevalet mic în braţe. Un portret ? "Chez ma cousine", "La queue du chat", "Au cadet gascon", "Poulbot", "Le lapin agile", "A la belle franquette", "Le consulat". Îmi sună "La boheme" în cap. Aznavour cel fără de vârstă. Zilele în care "tu pozai goală şi eu, întruchiparea foamei". "Ca voulait dire, on est heureux". Gloria cu burta goală. Fericirea clipei. Viaţa, cu zdrenţele şi diamantele ei. Aşa cum o cântă el. Silueta sepulcrală a bisericii. Ca niciodată, sus, la Sacre Coeur, nu e vânt. Lumea tace înăuntru. Statuile par şi mai misterioase. Câte unul, cu priviri pierdute şi îngândurate, înmoaie degetele în apa sfinţită. Afară ne aşteaptă Parisul. Nu l-am mai văzut de mult de sus. Cred că au trecut câteva luni de când nu i-am mai admirat panorama cu diamante. Între norii violeţi se ascunde turnul Eiffel. Mâncăm tăcuţi în singurul restaurant care are un pian live. Pianistul ne trage după el într-o călătorie fără cuvinte de la Yann Tiersen la Chopin. Afară, ne strângem unul în altul, înfioraţi de liniştea bizară aici, unde vara se aude tumultul turistic şi şuieră vântul aproape întotdeauna. Poate că e un semn că azi, după aproape şapte luni în care n-am mai urcat aici, e atâta calm, atâta linişte spartă în cioburi de lumină. Poate că e un semn şi că după ani de zile, am reuşit să găsim un loc de parcare lângă biserică. Aglomeraţia a rămas rătăcită prin vară. La un etaj, cineva a aprins o lampă roz din anii '20. Parcă totul a rămas din anii aceia. Felinarele. Umbrele. Macadamul lucios.Umbrelele. Ferestrele. Mobilele întrezărite pe după perdele. Câte un gest agăţat în aer. La Bohème...
Aucun commentaire:
Enregistrer un commentaire