"Legături primejdioase" (Doi)

...Cum s-a întâmplat, cum nu, am ajuns la jumătatea vieţii. Aici, în faţa oglinzii, îmi fac bilanţul... Abia deschisesem ochii asupra realităţii din jur. Dar învăţam repede. Am adunat în salturi lungi, în cristale suspendate de timp, puterea gesturilor. Cu fiecare clipă, îmi cunoşteam forţa. Îmi adunam insinuanta putere asupra ei. Asupra lui. Asupra noastră. Pas cu pas, treceam prin vârste şi ea îmi era mereu sclavă. Mâinile ei mă scoteau din veşmintele mele de catifea cu o dureroasă şi dulce anticipare, când rămâneam toţi trei între oglinzi. Aproape că simţeam lumina difuză scrâşnind diamantin pe umerii mei dezgoliţi. Eram încordat ca un arc şi aşteptam voluta mâinii ei ca pe o eliberare. De câte ori o vizita iubitul, ştiam că vor ajunge la mine. Nările ei fremătau când mă privea. Vorbele ei mă ajutau să renasc. În bizarul nostru triunghi amoros jucau lumini şi cristale, imagini furişate de bijuterii, mâinile lui pe umerii ei, mâinile ei pe umerii mei, dansul vijelios şi nebun... Anticiparea îmi strângea tâmplele şi mă vedeam pătrăţos, solid, stabil, în timp ce ei dansau şi le vedeam siluetele într-o fluidă împletire de teatru Kabuki. Aburii se lipeau de mine şi îmi aşteptam rândul, fiindcă ştiam că voi fi între ei podul ce-şi caută definiţia în alb şi negru.
...Azi însă, în pragul unui nou Crăciun, ajuns la jumătatea vieţii, îi văd din nou, tineri ca la început, frumoşi cum i-am cunoscut şi pasionaţi ca întotdeauna. Ştiu că vom fi din nou în miracolul nostru triumvir şi totuşi tristeţea îmi dă târcoale, fiindcă mă sting cu fiecare zi tot mai repede. Ei îmbătrânesc mai greu. Eu mă sting. Mâna ei mă consumă, nu-mi mai desenează inimi pe piept, ci lasă picăturile de apă să deseneze dâre...
...tăindu-mi trupul în două şi şiroind ca o lacrimă spre "by" apoi mai jos, spre "Kilian". Mă scurg, mă sting, seva mea vitală va dispărea peste o săptămână, peste câteva zile voi muri, iar viaţa mea de flacon de lux va rămâne într-o amintire dulce-amară cu savoarea prunei de Damasc, o şovăire lină de alcov strânsă în pumnul intens şi iute al unei arome de tabac şi piele. Numele meu, venit din literatura cu parfum interzis, "Liaisons dangereuses", va dispărea odată cu complicitatea noastră elitistă. Trupul meu, gol de sevă, va ajunge apoi într-o pubelă, alături de atâtea alte flacoane de parfum ce şi-au dat rând pe rând, obştescul sfârşit în flacăra dintre voi...

(Povestioară pentru ei)